Alianțele și Primul Război Mondial

La începutul secolului XX, rivalitățile dintre puteri, imperialismul și alianțele au alimentat tensiuni. Alianțele au evoluat, nu au rămas identice pe durata războiului.

Atentatul de la Sarajevo din 1914 a fost un declanșator al crizei, nu explicația completă a războiului. Deciziile politice au extins conflictul.

Primul Război Mondial s-a desfășurat în 1914–1918. Fronturile au implicat resurse și populații din mai multe continente.

Tranșeele, artileria și noile arme au marcat lupta. Civilii au participat la producție, au suportat lipsuri și au fost afectați de violență.

România a intrat în război în 1916 de partea Antantei. Un jurnal militar și un afiș de propagandă au scopuri diferite și nu se citesc identic.

Înainte de război, Tripla Alianță lega Germania, Austro-Ungaria și Italia, iar Antanta lega Franța, Rusia și Marea Britanie. Italia a intrat în 1915 de partea Antantei, iar SUA în 1917: alianțele efective s-au schimbat.

Frontul de Vest a fost marcat de tranșee, iar pe Frontul de Est deplasările au fost mai ample. Mitralierele, artileria și armele chimice au mărit distrugerile; frontul de acasă susținea producția și îngrijirea răniților.

În România, luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz din 1917 au avut rol în apărarea teritoriului rămas sub autoritatea statului. Ele se cercetează alături de ocupație, refugiu și lipsurile civililor.