Săritura mică, ținta și ritmul efortului
Privește modelul profesorului pentru o săritură mică și o aruncare la țintă. Află când poți recupera obiectele în siguranță.
Idei de reținut
Exersarea are loc numai cu profesorul, pe suprafață și cu echipament verificate. Încălzirea, pauzele și adaptarea efortului fac parte din lecție.
La o săritură mică pe loc, profesorul arată desprinderea și aterizarea cu genunchii ușor îndoiți. Nu sărim de la înălțime și nu executăm dacă mișcarea nu este potrivită copilului.
Aruncarea spre o țintă mare folosește obiect moale și zonă liberă. Nimeni nu recuperează materialele până la semnal; nu țintim persoane.
Coordonarea combină privirea, poziția și mișcarea. O distanță mai mică și o țintă mai mare pot face sarcina accesibilă fără a elimina obiectivul.
Alternăm efortul cu revenirea liniștită. Nu forțăm continuarea în durere, amețeală sau oboseală neobișnuită; anunțăm adultul și urmăm indicațiile lui.
Repere și metodă
Recunoști criterii de control pentru săritură și aruncare.
Exemplu rezolvat
Cum organizezi recuperarea obiectelor?
Pas cu pas
- Toți așteaptă terminarea aruncărilor.
- Profesorul dă semnalul.
- Recuperăm pe traseul indicat.
Răspuns: Aruncarea și recuperarea sunt momente separate.
Cum este aterizarea unei sărituri mici modelate de profesor?
Povestește ce ai descoperit
Explică unui coleg sau unui adult un exemplu din lecție. Arată cum ai găsit răspunsul.